Sunday, September 28, 2008

Mobile phone(Cellphone) leh Hluoh Cancer natna kizawitawn

Philip Thanglienmang DANICS
Saturday 27/9/08
USA mipilte(saintiste) gendân in mobilephone zah leh hluoh(huoh) cancer natna kizuiton(kizawitawn) himaithei va ciin thusuo zâuthawnghuoitah khat a phuong uhhi.
Mobile phone patsa a’ng pawtkhie radiation/magnetic hu hoilou pen in hinnanei tahsa hiengte a tongkhathei hi.
Tam bang zâuhuoi thu pen tuma kum 50 masang lai a, zatep(naziel tep) leh tuop cancer natna kizuiton ahi ci thute lamsang ah, dum siempawlte(tobacco companyte) in a na gingta sih uhhi.
Tam mobilephone patsa pawtdoh magnetic hu(wave) in nuntatnanei/hinnanei(biological) tahsa tungah bangtan sietna leh khatna tunthei di’ei ci thu ah mipilsuisiemte(researchers) zong a kithukim thei nai sih uhhi.

Pu David Carpenter, Director, Institute of Health and Environment, University of Albany in a genna ah, mobile phone magnetic hu leh hluoh cancer natna kizawitawn ahi ci thute pen mawh nêplâh lou a, ahima ahi, ci tanpha a, i gintât pai dîng uh ahi ciin, Subcommittee of US House of Representatives Committee on Oversight and Reform maiah phuondohna a nei hi. Ama’n a gênkiana ah, ta bang radiation/magnetic hu hoilou in bangtan sietna leh khâtna i tahsa tunga a’ng tutthei ahiei, ci khu theicienna cientah thute a kinei nâi lou vangin, adiehin nâupangte’n tam bang hu hoilou zahna lamsang ah, pilvan mama a ngâi leh a kûl hi ciin a phuongdoh hi.


Pu Robert Herberman, Director, University of Pittsburg Cancer Institute, in zong a genna ah, cellphone zah leh hluoh cancer natna a kizuiton ahi ci pen a namdetna thu a phuong hi. Pu Robert leh Pu David tegel gendân in, picingte(adults) sângin nâupangte’n tam magnetic hu hoilou pen a khanglazaw uhhi, ciin a phuong uhhi.

Cellphone a’ng pienna Scandivania gam a mipilsuisiemte mukhietna dungzuiin cellphone apatsa a’ng pawtdoh magnetic hu in hinnanei tahsa tungah sietna leh khâtna a tunthei ma hi, ciin a gen uhhi.

Swedenmi Cancer siem Pu Lennart Hardell in a mukhietna ah, bilkawm a cellphone zangte pen a bil in khuozahna thahui tungah natna hoilou(tumor) aleni in a ngâina gui zangte sângin, a veitheizaw hi ciin a mukhietna a phuong hi.

Israel gam a mipilsuisiemte mukhietdan in, cellphone hâzahte cilpûlna tahsa(salivary gland) tungah natna hoilou(tumor) veitheina khu za lahah sawmnga(50%) vei sângzaw a nei uhhi.

Royal Society of London in a suikhietna ah cellphone zanghate sângin a zangbaite pen le-ngavei in hluoh cancer natna vei baizaw hi, ciin a hil uhhi.

Cellphone i hâzahna i bil lang khat pen bou ah, natna hoilou a kiveithei hi a ciin, Pu David Carpenter in a gen hi.

‘Hi ngutva guoite’ mobilephone a mi khat toh ka kisawt hou ciengin, ka bilkawm a’ng sa vengvung a, ka bilkawm a ka thuo sawt ciengin, ka bil hing sa huthut a, tua cingin, ‘Lawm awi, i kihou tawpsah phot vai, izaw’ ka ci zel hi. Tua ziehin, mobilephone ka nei hi, ciin kûl leh poimaw tinten lou piin thu leh late mawh gengen si’n ciin i kihil ciet uhhi. Tualou zong, i sum i pai, i hunte tampi beisah khat kisuoh ahi,ci khu thei zing va ui. Kalaisai! tazen!, silhoipi khat a, i na gel khat zong silsie na suohthei mawh i ci ciengin gen hasa mama e!, Guoite.
Mobilephone headset zang gige in.

Glossary
Bilkawm= side of ear
Cilpûlna tahsa= salivary gland
Dum= tobacco
Dum siempawl=tobacco company
Guoi= lawm. friend.
Hâahte= those who use excessively, frequent users
Hieng= branch, part
Hinnanei= biological, living
Hluoh= huoh.brain
Hu= radiation, magnetic wave, wave
Kalaisai= lamdang. bravo.
Khuozahna thahui= auditory nerve
Kithukim= agree upon
Kizawitawn= kizuiton. Link to
Kûl= required, necessary, basic
Le-ngavei= five times
Mipil= saintis.scientist
Mipilsuisiem=researcher
Mukhiet= finding, discovery
Natna hoilou=tumor, cancer
Nâupang= child
Ngâia gui= headset
Nuntatnanei= biological, living
Phuongdoh= declare, proclaim, publicize
Picing= adult
Poimaw= necessary, basic
Sietna leh khâtna= evil effects, danger, loss
Silsie= silhoilou. bad thing, evil
Tazen!= gintatloupi in. surprising, unexpectedly.
Tongkha= affect, influence, effect
Zangbaite= early users
Zanghâte=late users
Zatep=cigarette, tobacco
Zâuthawnghuoi= dangerous, risky, frightening


No comments: